Understand Romania
Mituri și legende
56 de cărți · 52 + 4 jokeri
Cărți de joc culturale · Prima ediție 2026
Pe fiecare carte, o legendă românească: Ielele, strigoii, Muma Pădurii, Făt-Frumos, zmei și balauri. Afli de unde vine povestea și ce a rămas din ea azi.
Față și spate
Toate cărțile
Toate poveștile (10)
- ILEANA COSÂNZEANA — basm popular. Cea mai frumoasă fată din basmele românești: „la soare te puteai uita, dar la ea ba”. Ca s-o câștige, Făt-Frumos trece prin încercări și se luptă cu zmei și balauri. Numele ar veni de la Sânziene, zânele verii. Pentru români, ea este chipul frumuseții și al bunătății.
- ZBURĂTORUL — credință populară · Heliade Rădulescu, 1843. Un duh al dragostei care vine noaptea, ca o flacără sau un șarpe de foc, la fetele tinere. Fata vizitată slăbește, visează și nu-și mai găsește liniștea. Ion Heliade Rădulescu i-a închinat poemul „Zburătorul” în 1843. Bătrânele spuneau că așa se explică dorul primei iubiri.
- IELELE — credință populară. Zâne frumoase și periculoase care dansează noaptea, în aer, deasupra poienilor. Unde joacă, iarba rămâne arsă în cerc. Cine le vede sau le aude cântecul poate rămâne „luat din Iele”: paralizat sau fără minte. Numele lor nu se rostea; li se spunea „Dânsele” sau „Frumoasele”.
- SÂNZIENELE — noaptea de 23 spre 24 iunie. În noaptea de Sânziene, zânele bune ale verii dansează pe câmp și dau putere florilor și ierburilor de leac. Fetele împletesc cununi din floarea galbenă de sânziene și le aruncă pe casă: dacă cununa rămâne sus, se mărită în acel an. Sărbătoarea vine de la solstițiul de vară și se ține și azi.
- URSITOARELE — credință populară. În a treia noapte după naștere, trei ursitoare vin la leagănul copilului și îi hotărăsc soarta. Una toarce firul vieții, alta îl deapănă, a treia îl taie. Familia le lasă pe masă pâine, sare și vin, ca să fie blânde. Ce au ursit ele nu se mai poate schimba.
- DRĂGAICA — 24 iunie · Muntenia și Oltenia. Drăgaica este zâna holdelor coapte. Pe 24 iunie, o fată aleasă din sat, cu cunună de spice, merge cu alte fete prin lanuri și cântă ca grâul să rodească. Cine nu respectă ziua poate fi pedepsit de ea. Obiceiul seamănă cu Sânzienele și ține de miezul verii.
- DRAGOBETELE — 24 februarie. Fiul Babei Dochia, zeul tânăr al dragostei și al primăverii. Pe 24 februarie, când „se logodesc păsările”, fetele și băieții mergeau în pădure după ghiocei și se întorceau în fugă: băiatul care prindea fata o săruta. Cine ține Dragobetele e iubit tot anul. Azi i se spune „Valentine’s Day-ul românesc”.
- MĂRȚIȘORUL — 1 martie · patrimoniu UNESCO din 2017. Pe 1 martie se dăruiește un șnur alb-roșu, împletit, cu un mic talisman. Roșul și albul înseamnă iarna și primăvara, viața și puritatea. Se poartă câteva zile sau tot martie, apoi se agață într-un pom înflorit. În 2017, UNESCO a trecut obiceiul pe lista patrimoniului.
- LUCEAFĂRUL — Mihai Eminescu, 1883. Steaua serii coboară din cer din dragoste pentru o fată de împărat, Cătălina. Ca să fie cu ea, Luceafărul îi cere lui Dumnezeu să-l facă muritor. Dar fata îl alege pe Cătălin, un paj pământean. Poemul lui Eminescu, din 1883, are 98 de strofe și e cel mai cunoscut poem al literaturii române.
- RUSALIILE — a 50-a zi după Paști. Duhuri feminine care umblă pe pământ în săptămâna Rusaliilor. Noaptea zboară peste ape și câmpuri și îi pocesc pe cei care lucrează în zilele lor. Oamenii poartă pelin la brâu și îl pun la ferestre. De ele se leagă dansul Călușarilor, care îi vindecau pe cei „luați din Rusalii”.
Licență exclusivă · preț la cerere
Jocul: Mituri și legende
- Jocul întreg e numai al tău: toate cărțile, în română, engleză și germană.
- Primești fișierele gata de tipar: cărțile, spatele și cutia.
- Tipărești la tipografia ta, câte bucăți vrei.
- Odată licențiat, jocul e dat. Nimeni altcineva nu-l mai primește.